Te iubesc pentru totdeauna

Te iubesc pentru totdeauna



O mamă işi ţinea fiul nou născut în braţe. Ea îl legăna înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, şi cânta foarte încet:

* Te iubesc pentru totdeauna,
* Dragostea mea e a ta,
* Atât timp cât trăiesc,
* Vei rămâne copilul meu.

Şi fiul a crescut. S-a făcut mare, tot mai mare.

Când el avea 2 ani, a alergat prin toată casa, a aruncat cărţile de pe rafturi, a golit frigiderul şi a aruncat ceasul mamei în toaletă. Atunci mama se gândea: „Acest copil mă înnebuneşte!”

Dar noaptea, când copilul a adormit in sfârşit, a intrat în camera lui şi s-a apropiat pe vârfuri de pătuţul lui. Iar când copilul dormea adânc, s-a aşezat langa el si s-a gandit la timpul ce a trecut, cand işi ţinea bebeluşul in braţe, leganând-ul înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, cântând încet:

* Te iubesc pentru totdeauna,
* Dragostea mea e a ta,
* Atât timp cât trăiesc,
* Vei rămâne copilul meu.

Şi fiul a crescut. S-a făcut mare, tot mai mare.

Când el avea 9 ani, nu venea niciodată la masă atunci cand a fost chemat, iar când venea bunica în vizită spunea lucruri urâte doar pentru a o supăra. Câteodata ii venea mamei sa-şi vânda băiatul la grădina zoologică.

Dar noaptea, când baiatul a adormit in sfârşit, a intrat in camera lui şi s-a apropiat pe vârfuri de pătuţul lui. Iar când baiatul dormea adânc, s-a aşezat langa el si s-a gandit la timpul ce a trecut, când îşi ţinea bebeluşul în braţe, legănând-ul înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, cântând încet:

* Te iubesc pentru totdeauna,
* Dragostea mea e a ta,
* Atât timp cât trăiesc,
* Vei rămâne copilul meu.

Şi fiul a crescut. S-a făcut mare, tot mai mare.

Când a devenit adolescent, avea prieteni ciudati, se hrănea nesănătos şi asculta muzica tare.

Atunci mama se simţea ca la o gradină zoologică.

Dar noaptea, când fiul a adormit în sfârşit, a intrat in camera lui şi s-a apropiat pe vârfuri de pătuţul lui. Iar când baiatul dormea adânc, s-a aşezat langă el şi s-a gandit la timpul ce a trecut, când îşi ţinea bebeluşul în braţe, legănând-ul înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, cântând încet:

* Te iubesc pentru totdeauna,
* Dragostea mea e a ta,
* Atât timp cât trăiesc,
* Vei rămâne copilul meu.

Şi fiul a crescut. S-a făcut mare, tot mai mare.

Iar când a devenit adult, a plecat de la casa părintească. S-a mutat în celălalt capăt al oraşului.

Câteodată, când mama lui nu putea sa doarmă, stătea în pat şi se gândea la timpul ce a trecut, când îşi ţinea bebeluşul în braţe, legănând-ul înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, înainte şi înapoi , cântând încet:

* Te iubesc pentru totdeauna,
* Dragostea mea e a ta,
* Atât timp cât trăiesc,
* Vei rămâne copilul meu.

Insă nu doar fiul a îmbătrânit, ci şi mama lui îmbătrânea şi devenea tot mai bătrână şi mai bătrână.

Intr-o zi, şi-a sunat fiul:” Fiule, vino tu pe la mine. Eu sunt prea batrană ca să părăsesc casa.”

Fiul a condus prin tot oraşul pâna la mama lui. Când a intart pe uşă, a auzit-o pe mama lui cântând încet:

* Te iubesc pentru totdeauna,
* Dragostea mea e a ta....

Dar ea nu putea sa termine cântecul, atât de slăbită era. Atunci s-a aşezat fiul ei pe pat, a luat-o în braţe şi a legănat-o înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, cântând încet:

* Te iubesc pentru totdeauna,
* Dragostea mea e a ta,
* Atât timp cât trăiesc,
* Vei rămâne mama mea.

Când s-a intors fiul in această seară acasă, a rămas mult timp pe treptele casei.

Atunci a intrat in camera unde dormea fiica lui nou născută. S-a apropiat pe vârfuri de pătuţul ei şi a luat-o în braţe. A legănat bebeluşul înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, înainte şi înapoi, şi a cântat încet:

* Te iubesc pentru totdeauna,
* Dragostea mea e a ta,
* Atât timp cât trăiesc,
* Vei rămâne fiica mea.

fara cuvinte...foarte frumos!

frumos Tina!

superbbbb

frumos...fara cuvinte!

Foarte frumos....fara cuvinte

foarte emotionant tina, mie mi-au dat lacrimile cand am citit , este foarte adevarat ceea ce este scris aici

foarte emotionant!!oricum ar deveni copilul tau,,e al tau si te doare!

miau dat lacrimile gandindu`ma de cate ori m`a suparat Alex al meu.....pana la urma e copilul meu multumim pt lectia data Tina!!!

scuze pt greselile de ortografie...

frumos..emotionant....numai un parinte poate avea astfel de sentimente..

nu este meritul meu fetelor...m-a emotionat si pe mine...este scrisa de educatoarea Ralucai pe blogul gradinitei si m-am gandit sa o impart cu voi...este atat de ...minunat sa fii mama cel mai minunat

asa este Tina

da tina, orice ar face copii nostri noi tot ii iubim si le iertam tot ,,,,, si conteaza foarte mult pentru parinti o vorba buna , o imbratisare , de la copii chiar si la sfarsitul vietii

uffff simt ca ne cresc copii si o sa tanjim dupa o imbratisare...

emotionant,tina...

ne regasim fiecare acolo ...putin cate putin ...copil...si parinte...eu imi amintesc inca imbratisarile calde ale mamei mele cu multa nostalgie si ma topesc toata cand manutele fetitei mele imi inlantuiesc gatul...

da tina asa este si eu la fel , cand ma i-a in brate si imi spune ca sunt cea mai frumoasa mama , ca ma iubeste mult! sunt clipe minunate , magice!