Dietoterapia

Dietoterapia inseamna „cum sa ne hranim pentru a ne pastra sau a ne redobandi starea de sanatate”.
Trebuie sa recunoastem ca omul modern sufera adesea datorita lipsei din alimentatie a unor principii nutritive cu efect vital (vitamine si elemente minerale), dar si datorita excesului de proteine, sare, grasimi animale, dulciuri rafinate.

Iata de ce se constata aparitia la varste din ce in ce mai tinere a unor probleme de sanatate precum ateroscleroza, obezitatea, diabetul zaharat, cariile frecvente si pierderea dintilor, impotenta, sterilitatea, cancerele de multiple tipuri.

Printre alimentele cu efecte nocive asupra sanatatii se numara zaharul si inlocuitorii sai artificiali (in special aspartamul), otetul alimentar , margarina, cafeaua si toti aditivii alimentari artificiali.

In dietoterapie, se obisnuieste sa se inceapa adesea cu un regim alimentar, de durata mai scurta sau mai lunga, in functie de situatie, avand ca scop purificarea, curatarea organismului de deseurile metabolice si de toxinele acumulate ca urmare a unei hraniri defectuoase.

Posibile cure de urmat :
- postul (post crestin, doar cu alimente vegetale, sau post negru, in care se consuma doar apa)
- cura cu sucuri de fructe si legume
- regimul cu cereale integrale
- regimul de cruditati (se consuma numai hrana nepreparata termic)
- regimul cu orez si lapte
-etc.....

In etapa urmatoare, dupa ce corpul s-a purificat, trebuie consumate alimente cat mai pure si hranitoare, pentru refacerea si regenerarea organismului dupa cura de purificare.
De regula, in aceasta etapa se consuma alimente energizante, usor de asimilat si bogate in vitamine si minerale naturale; exemple de asemenea alimente ar fi: cerealele integrale, mierea, polenul, fructele si legumele proaspete, condimentele aromatice, leguminoasele si semintele oleaginoase (nuci, migdale, susan etc.).

Mancati sanatos !!!!! :pupicei:

:doctor: :doctor: :doctor:

multumim stefi, putine completari:

Dietoterapia
Prin dietoterapie se intelege tratamentul bolilor cu anumite alimente sub forma unor regimuri speciale, cu scopul de a le corecta partial sau chiar total. Astfel de boli, care depind intr-o mare masura de regimuri alimentare speciale sunt: ulcerul gastric si duodenal, diabetul zaharat, guta, colita etc. Sunt, insa, si boli care nu depind de un regim special, dar care pot beneficia intr-o buna masura de unele alimente inzestrate si cu cateva proprietati terapeutice, denumite alimente-medicament. Asa, de exemplu, merele, lamaile, portocalele, patlagelele rosii, fasolea etc. scad colesterolul din sange, datorita pectinelor pe care le contin. Alte exemple:

- Usturoiul (are proprietati hipotensoare, diuretice, vermifuge)
- Ceapa (proprietati antiscorbutice, anticancerigene, colecistochinetice, diuretice);
- Ridichiile (proprietati aperitive, colecistochinetice, diuretice);
- Capsunile si fragii (proprietati anigutoase);
- Varza (proprietati revitalizante, antianemice);
- Morcovul (imbunatateste vederea nocturne, anticancerigen);
- Patrunjelul (proprietati vasodilatoare, antirahitice);
Cei care au descoperit ca alimentele au si proprietati terapeutice au fost chinezii. In vechiul lor tratat de medicina, intitulat Nei King, scris cu cateva mii de ani in urma, ei spuneau: "Primele si cu adevarat medicamente sunt alimentele".
Foarte avansate cunostinte despre vindecarea bolilor cu unele alimente aveau si vechii greci. De altfel, de la ei ne-a ramas cuvantul "dieta", derivat din "diaita", prin care, la acea vreme, se intelegea o viata cumpatata cu ajutorul unei alimentatii rationale.

Pentru mentinerea sanatatii si capacitatii de munca, avem nevoie de glucide, grasimi, proteine, saruri minerale, vitamine etc., cu alte cuvinte, una din conditiile starii de sanatate este si alimentatia echilibrata. Orice, abatere, cantitativa sau calitativa, de la o astfel de alimentatie, constitue o cauza de imbolnavire. Si totusi, regimurile alimentare unilaterale (dezechilibrate), cum le numesc unii dieteticieni, in sensul cresterii aportului unui aliment in detrimentul altora, daca sunt folosite in mod rational si pentru scurte perioade de timp, constitue excelente remedii impotriva bolilor.

Astfel de regimuri unilaterale sunt:

alimentatia vegetariana;
alimentatia macrobiotica;
alimentatia cu cruditati;
alimentatia disociata;
abtinerea completa de la mancare (post).
Alimentatia vegetariana
Consta din fructe si legume, proaspete sau uscate, cereale si grasimi vegetale. O astfel de alimentatie poate fi folosita in:
curele de slabire;
tratamentul constipatiei;
dezintoxicarea organismului;
combaterea obezitatii.
Atentie! Abuzul unui aliment in detrimentul altuia, pentru mai multa vreme, este daunator. Asa de exemplu, consumul de prea multe fructe provoaca oboseala si scade tensiunea arteriala, iar cel de cereale produce fermentatii intestinale si favorizeaza aparitia unor boli de piele.

Daca, pe langa alimentele amintite, se mai adauga laptele si derivatele sale, vorbim de un regim lacto-vegeterian. El poate fi folosit in tratamentul bolilor de rinichi, de intestine, tratarea gutei, tratarea tiroidei.
Regimul lacto-ovo-vegetarian permite consumul de oua si lactate, alaturi de produse de origine vegetala.
Regimul semivegetarian include produsele lactate, ouale, pestele si carnea de pui.

Alimentatia macrobiotica (regimul de viata lunga)
Alimentatia macrobiotaca (gr. macros =mare; bios=viata) este folosita in tarile din estul Asiei de cateva secole. Ea a fost reactualizata si raspandita de catre medicul japonez Nyioiti Sakaurzawa, cunoscut si sub numele de George Ohshawa.

Alimentatia consta din:

cereale nedecorticate (60% din ratia zilnica)
legume si fructe, proaspete sau uscate (30%)
oua, lapte si carne (10%)
Cei mai multi consuma numai lapte, branza si carne de capra. Fiind foarte saraca in proteine, va fi utilizata numai pe scurte perioade de timp, atat la combaterea obezitatii, cat si la dezintoxicarea organismului.

Alimentatia bazata pe cruditati
Consta numai din urmatoarele alimente crude:
fructe si legume (70-80% din ratia zilnica);
lapte, branza, oua, miere(20-30%);
Se poate folosi in boli de ficat, boli de rinichi, hipertensiune arteriala, aterscleroza si obezitate.
Indiferent de alimentele care se consuma, ele trebuie sa fie crude si sa nu fie prelucrate in vreun fel: sarate, congelate, uscate, afumate, sau cu adaus de substante chimice etc. Si inca o conditie: toate alimentele sa fie foarte proaspete.

Postul (Abtinerea de la mancare)
Postul sau abtinerea de la mancare, nu si de la apa, insa, pentru una sau mai multe zile, constitue un excelent mijloc de mentinere a sanatatii. El se practica de peste 2500 de ani, pentru dezintoxicarea organismului, printre adeptii sai din antichitate aflandu-se Hipocrate, Socrate, Pitagora si Plutarh.
Prin abtinerea de la mancare organele care participa la digestie sunt puse in repaus, iar tesuturile se curata.
"Cand se posteste", spunea C.Kuzmin, "organismul acopera 15% din necesarul de enegie pe seama proteinelor, 10% pe seama glucidelor si 75% pe seama grasimilor. Cele dintai substante care se epuizeaza sunt glucidele".
Se mai spune ca postul scurt, de numai 1-2 zile, imbunatateste memoria si atentia.
Durata postului este de mai multe feluri:
De 36 de ore: se manaca foarte putin seara, apoi, in uramatoarele 24 de ore nimic(cu exceptia apei); un astfel de post va fi practicat la interval de duoa saptamani;
De 3 zile, dupa care alimentatia se reia cu supe de legume, legume fierte, iar dupa 2 zile cu branza de vaci proaspata, sucuri de fructe, orez fiert etc.;
Total (cu exceptia apei) de 1-2 zile pe saptamana;
De 10 zile la rand (cu exceptia apei), la inceputul fiecarui anotimp, cu reluarea alimentatiei in mod progresiv (supe de legume, sucuri de legume si fructe, legume fierte etc.);
De peste 10 zile la rand, la interval de 3 ani, cu reluarea alimentatiei la indicatia medicului.
Posturile mai lungi vor fi efectuate numai cu avizul medicului.
Indicatiile postului: obezitate, dezintoxicarea organismului, varsaturi etc.
Containdicatii: boli de inima, boli de rinichi, tuberculoza, boala Basedow, debilitate fizica, cancer, boli febrile etc.