Obiceiuri si traditii de Craciun...din intreaga lume

Traditia chinezeasca de trecere de la un an la altul este foarte bogata in datini si obiceiuri. Nimeni nu are voie sa treaca in noul an cu datorii. Toata lumea isi cumpara haine noi, in special de culoare rosie, poate ca o reminiscenta a vechiului imperialism dar si simbol al focului menit sa alunge spiritele rele. Curatenia in casa se face pentru alungarea duhurilor rele. Totodata, in prima zi a anului nu se da cu matura, pentru a nu alunga norocul. De fiecare data, masa principala a chinezilor contine carnea caracteristica anului respectiv. Daca se intra in anul {arpelui se manânca sarpe, daca se intra in anul Calului se manânca carne de cal etc. Nelipsite sunt galustile din orez, numite Jiaozi, adica sfârsitul si inceputul timpului.

In Brazilia, Mos Craciun se numeste Papa Noel. Pentru brazilienii care isi permit, o masa speciala de Craciun contine pui, curcan, sunca, orez, salata, friptura de porc si fructe. Toate stropite din belsug cu bere. Cei mai putin instariti manânca doar pui cu garnitura de orez.

Belgienii incep Craciunul in forta. Pentru inceput saratele cu ceva tare. Apoi fructe de mare si curcan umplut. La desert se consuma chec cu crema. De regula cadourile se fac pe 6 decembrie dar unii nu tin cont de data si fac cadouri toata luna. Darurile se pun sub pom sau in sosetele atârnate pe lânga soba. Micul dejun specific este alcatuit dintr-un cozonacel copt sub forma unui prunc si care-l reprezinta pe Domnul nostru Iisus.

Finlandezii sunt cei mai fericiti oameni din lume. Sau asa ar trebui sa fie. Pentru ca Finlanda este considerata tara de origine a lui Mos Craciun. In fiecare an zeci de milioane de scrisori iau drumurile Finlandei. In dimineata Ajunului, finlandezii manânca un fel de terci de orez si beau suc de prune. Dupa dejun toata familia impodobeste bradul. Seara este o cina speciala care contine musaca de macaroane, morcovi, cartofi, sunca si curcan.

Francezii sunt ceva mai conservatori. Pentru Pere Noel-ul lor, isi impodobesc brazii cu beteala rosie si lumânari albe. De multe ori sunt impodobiti cu beculete si beteala.

Sa ne oprim câteva momente in Germania, unde nemtii au fost dintotdeauna adoratori ai padurilor si ai zeitatilor foreste. Fiecare geam este impodobit cu lumânari, beculete colorate si tot felul de desene si decupaje din plastic sau hirtie. Deasemenea, pe usa ei isi agata o ghirlanda cu 4 luminari, care inseamna “vestirea” si reprezinta cele 4 saptamini de dinaintea Craciunului. In cele mai multe case, in colturi este refacuta secventa nasterii Domnului. Cadourile sint asezate sub brad. Unul dintre membrii familiei suna dintr-un clopotel anuntindu-i pe toti membrii familiei ca a venit Mosul. La masa nemtii maninca crap sau gisca.

In Portugalia Mosul vine in seara de Ajun si lasa darurile sub brad. Specialitatile culinare sint mazarea cu sunca si sos, varza cu cirnati si placintele.

Sa nu uitam România. La noi, in fiecare an Mos Craciun vine cu scumpiri si dezamagiri. ,din partea acelora ce ar trwebui sa ni-l faca mai frumos...noroc ca spiritul Craciunului,e in sufletul fiecaruia si ne bucuram de tot ce avem,si daruim si celorlalti...important este sa fim impreuna!! :ursdans ....toate cele bune si sanatate!!

Craciunul in jurul lumii


Islanda
Ca in toate tarile crestine, Craciunul este si aici sarbatoarea celor mici. Ea incepe in Ajun si se incheie abia pe 6 ianuarie.
Pentru ca in Islanda Craciunul este numit "Jol", micii spiridusi care il ajuta pe Mos se numesc Jolasneinar. Acestia sunt in numar de treisprezece si poarta nume diferite, care le reflecta personalitatea ciudata: "Cel care ne observa de la fereastra", "Linge-blide", "Hotul de carnati". Spiridusii sunt, dupa cum le arata si poreclele, niste fiinte neastamparate, puse pe sotii, dar in acelasi timp au rolul de a pregati cadourile pe care copilasii le asteapta de Craciun. Daca cei mici au fost cuminti, ei primesc darurile in pantofiorii asezati la fereastra. Daca nu, vor fi rasplatiti cu cate un... cartof.

Suedia
In bradul traditional, suedezii agata mici figuri de gnomi, numiti Tomte. Ferestrele sunt decorate cu ghirlande luminoase, stelute argintii si figurine din lemn, iar pe usi se regasesc intotdeauna coronite de brad.
Sarbatoarea Craciunului lumineza din plin noaptea hibernala din acest taram inghetat si copilasii se bucura din plin de acest pretext de joaca.

Italia
In Italia, Craciunul dureaza trei zile, de pe 24 pe 26 decembrie. Dar nu toti micutii primesc cadourile in acelasi timp, pentru ca seara magica a primirii darurilor este alta de la regiune la regiune. In Nord, "Babbo Natale" aduce cadourile celor mici pe 25 decembrie. In alte parti, copilasii primesc darurile de la Sfanta Lucia, pe 13 decembrie. In sfarsit, alti micuti trebuie sa astepte ziua de 6 ianuarie, ziua in care apare vrajitoarea Befana, pentru a-si primi rasplata pentru cumintenia lor de peste an. Vrajitoarea, imbracata in negru, cu haine zdrentuite, zboara calare pe matura si imprastie copiilor cuminti dulciuri, iar celor neascultatori bucatele de carbune.

Japonia
Pentru ca nu este o tara crestina, in Japonia Craciunul nu reprezinta decat o festivitate comerciala, sarbatorita insa de multa vreme. Numita kurisumasu (de la englezescul Christmas), sarbatoarea Nasterii este din ce in ce mai apreciata de niponi, desi ei nu celebreaza venirea pe lume a Mantuitorului, ci sosirea Sfantului Nicolae, care aduce cadouri copiilor.
Ajunul coincide cu sarbatoarea dragostei (un fel de Sfantul Valentin), iar restaurantele, cinematografele si cafenelele sunt pline de perechi de tineri care isi declara dragostea in cadrul unei deto (intalnire intre indragostiti).

Rusia
Tara unde se pastreaza inca calendarul de rit vechi, Rusia sarbatoreste oficial Craciunul pe 7 ianuarie si nu pe 25 decembrie. Amatori de distractie si de ocazii de sarbatoarea, rusii celebreaza in fapt, la ora actuala, doua Craciunuri si doua Revelioane, adoptand si sarbatorile caldendarului gregorian si pastrandu-le si pe cele stravechi.
Debutul Anului Nou se face printr-o masa familiala, care incepe la ora 23, de Ajun. Toata lumea isi ia adio de la vechiul an, iar intrarea intr-un an nou este marcata de orologiul de la palatul Kremlin din Moscova.

Grecia
In Ajun, copiii colinda, povestind in cantecele lor istoria Nasterii si facand mult zgomot (pentru alungarea raului) cu ajutorul unor mici instrumente muzicale numite trigona. Gazdele colindate ii rasplatesc pe masura, cu banuti, fructe si dulciuri. De asemenea, cei mici isi primesc darurile de la Mos Craciun.
A doua zi, pe 25 decembrie, familia se reuneste la masa traditionala, dupa venirea de la biserica.

Egipt
Comunitatea copta din Egipt sarbatoreste Nasterea Domnului in cea de-a 29- a zi a lunii khiahk, care corespunde zilei de 7 ianuarie din calendarul gregorian. In noaptea de Ajun se merge la biserica, iar dupa ceremonia religioasa se organizeaza un mare banchet, unde se mananca traditionalii biscuiti pe care se afla crucrea crestina, numiti kahk.

Craciunul in Spania tine 14 zile, pana la Boboteaza.La miezul noptii de Craciun se slujeste liturghia la capela palatului regal la care participa si regele. La sfarsit se da o serbare pentru copiii demnitarilor curtii.Copiii spanioli pun in ghetute fan, sfecla si zahar pentru cei trei cai ai mosului, pe care le aseaza in geam. In traditia lor caii parcurg in fiecare an distanta de la Betleempana in Spania. Dintre cei trei cai, Baltazar este cel care le aduce daruri copiilor.
Spaniolii folosesc in perioada Craciunului, condimente precum sofranul, uleiul de masline sau otetul de Jerez, iar majoritatea preparatelor traditionale contin fructe uscate: migdale in supa, nuci si migdale in prajituri si seminte de pin in varza rosie. Fructele uscate sunt o mostenire lasata de arabii care au locuit aici timp de opt secole, marcand bucataria spaniola si aducind mai multe produse, cum ar fi orezul, portocalele si mai ales migdalele.
Varza rosie nu poate sa lipseasca din meniul de Craciun, insa este pregatita foarte simplu: fiarta si aromata cu usturoi, iar in unele case, varza este aromata cu seminte de pin si stafide, apoi stropita cu vin Riebera del Duero, pentru mai multa savoare si culoare.
Foarte multi spanioli gatesc peste de Craciun, lucru explicabil avand in vedere faptul ca Spania este a doua tara consumatoare de peste din lume. Pestele poate fi prajit si apoi servit alaturi de cartofi si ceapa si decorat cu patrunjel si sofran sau imbracat cu un sos de sherry si piper, iar in unele zone se adauga si usturoi taiat foarte fin, usor calit in ulei.
Craciunul aduce cu sine si pregatirea unei prajituri traditionale – “touron”, preparata din ciocolata, nuca de cocos, inghetata de praline, si pasta de migdale, care mai apoi, se glazureaza cu ciocolata, in combinatie cu ulei de masline, in loc de unt, fructe uscate, nuci si migdale intregi.