marturii crestine

m-am gandit sa va impartasesc si voua niste marturii pe care le primesc pe email..o sa pun pe particele ca sa aveti timp sa le cititi..si daca va plac voi continua

= [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] =



Interviu - Credeam ca sunt un om deosebit de valoros si bun - COSMIN CIUI


Eu credeam ca sunt un om deosebit de valoros, adica un om moral, un om cinstit, un om care nu prea pacatuieste sau foarte aproape de standardul lui Dumnezeu.


Credeam in Dumnezeu doar pentru simplu motiv ca in cazul in care as fi indraznit sa spun ca nu cred ca exista Dumnezeu, mi-ar fi fost frica ca poate ma trazneste sau mi se poate intampla instantaneu ceva rau. Aveam o credinta mistica.


Cei care cred ca omul provine din maimuta, provin intr-adevar din maimuta, iar cei care considera si au convingerea ca ei au fost creati de Dumnezeu, sunt intr-adevar creati de Dumnezeu si alcatuiesc o rasa aparte de cei care provin din maimuta. - Leon Sestov


Dostoievski,in Fratii Karamazov spune: =Daca nu exista Dumnezeu atunci toate ne sunt ingaduite=. Cam acestea erau gandurile mele atunci, imi este ingaduit orice si pot sa fac orice.


Ma credeam suficient de bun pentru a putea intra in Imparatia lui Dumnezeu, daca aceasta exista intr-adevar. Eram un om suficient de moral ca sa fiu privit cu admiratie si respect, spun asta fara falsa modestie, de majoritatea vecinilor si prietenilor necrestini. Eram considerat de multi drept un etalon. In momentul intalnirii mele cu Dumnezeu am realizat ca sunt departe, foarte departe de asa ceva.


Rugaciunea mea zilnica, cea mai adanca catre Dumnezeu, este ca El sa imi sfinteasca inima si mintea, sa mi-o curateasca, pentru ca este de necrezut de pacatoasa, de rea si de multe ori cand stai sa o analizezi cu atentie iti este frica ce gasesti acolo.


As vrea sa va opriti si sa va ganditi putin la faptul ca veti sta fata in fata cu Dumnezeu si veti fi siliti sa dati socoteala de viata voastra.
Cosmin Ciui este medic. In timpul facultatii de medicina L-a intalnit pe Cel care i-a schimbat viata, pe Isus Cristos. Cum s-a schimbat viata lui Cosmin intr-o perioada in care se bucura de libertate si dorea sa faca tot ceea ce a visat ?


Cosmin Ciui:

- In vara anului doi de facultate, niste tineri au impartit la poarta caminului niste buletine cu un sondaj prin care incercau sa afle interesul studentilor cu privire la lucrurile spirituale. Una dintre intrebari era: “Cat de mult ai vrea sa-l cunosti pe Dumnezeu pe o scala de la 1 la 10?=

La sfarsit am fost provocat sa ne intalnim regulat pentru a putea sa discutam despre aceste lucruri. Deoarece toate discutiile se purtau in engleza, am zis ca este o ocazie buna sa pot sa invat mai bine limba engleza.


In cadrul studiilor pe care le faceam se obisnuia sa se citeasca un pasaj din Biblie sau se studia pe Biblie asa ca vrand-nevrand m-am apucat sa citesc si eu. A fost o lupta la inceput sa citesc Biblia pentru ca imi venea sa renunt cand incercam sa citesc.

A fost o lupta si a fost destul de greu. Insa treptat-treptat am vazut ca multe lucruri pe care eu le credeam sau multe lucruri cu care eu eram obisnuit erau false dupa ce le analizam in lumina Bibliei. Atunci am inceput sa-mi pun intrebari. ...va urma

captivant, foarte interesant....astept continuarea cand ai timp

sa vii acum cu continuarea

mai las putin ca sa mai citeasca fetele ca daca pun prea mult devine plictisitor

te asteptam cu continuarea Teo...

Eu credeam ca sunt un om deosebit de valoros, adica un om moral, un om cinstit, un om care nu prea pacatuieste sau foarte aproape de standardul lui Dumnezeu. Cand am apucat sa citesc Biblia am vazut ca sunt departe de a fi asa si am inceput sa-mi pun probleme.

In cadrul studiilor am ajuns sa inteleg de fapt care este diferenta dintre a fi un om dupa voia lui Dumnezeu, prin jertfa lui Isus Hristos si un om care incearca sa fie dupa voia lui Dumnezeu prin eforturile lui.


Reporter:

- De ce voiai sa fi dupa voia lui Dumnezeu? De ce credeai ca e important ca viata ta sa se ghideze si sa se incadreze intre limitele sau sa se ghideze dupa prescriptiile lasate de Dumnezeu?


Cosmin Ciui:

- Pe vremea aceea eram aproape ateu. Credeam in Dumnezeu doar pentru simplu motiv ca in cazul in care as fi indraznit sa spun ca nu cred ca exista Dumnezeu, mi-ar fi fost frica ca poate ma trazneste sau mi se poate intampla instantaneu ceva rau.


Aveam o credinta mistica. Nu ma influenta prea tare. Incercam sa fiu un om integru pentru ca asa am fost educat sa fiu un un om moral, corect, dar nu prea credeam cu adevarat in existenta lui Dumnezeu.

Una dintre primele carti care m-au ajutat, alaturi de Biblie, sa-mi reevaluez oarecum pozitia a fost =Jurnalul fericirii= a lui Steinhardt prin care am invatat multe lucruri.


Apoi erau unele lucruri despre care am ajuns la cunostinta ca sunt pacate, insa nu vroiam sa renunt la ele. Mi-am zis: =in regula, o sa incerc sa renunt la pacate insa incep cu cele mai mici si anumite pacate le las ultimele.= Dar Dumnezeu nu a fost de acord cu genul acesta de tranzactii.


Reporter:

- Cand stiu ca mai am doua secunde de trait, atunci renunt si la cele mari.


Cosmin Ciui:

- Da, am fost pus in fata faptului de a renunta la lucrurile care imi dadeam seama ca erau niste pacate inaintea lui Dumnezeu, care puteam sa le consider eu niste pacate mai mari decat altele la care mi-ar fi placut mie sa renunt. ..va urma

sunt impresionata de aceste cuvinte, care pe mine ma pun pe ganduri , ca intr-un fel ma regasesc, din pacate ...

ma bucur ca iti sunt de folos..si cine nu se regaseste...?!

asa este...cine nu se regaseste??

Asa ca a fost o lupta destul de mare, am fost pus in fata unor decizii destul de importante, chiar foarte importante, care mi-au influentat ulterior viata si Dumnezeu a biruit, mi-a dat putere si am inceput sa ma indragostesc de El. A fost o perioada in care L-am simtit pe Dumnezeu foarte aproape de mine, am simtit ca se implica in cele mai mici detalii, tine cont de rugaciunile cele mai neinsemnate, nu ca acum nu ar face la fel, insa atunci a fost parca putin altfel, a fost ceva diferit, a fost ceva special.


Ulterior, am inceput sa le vorbesc si eu oamenilor despre Hristos. Am fost la mare si am vorbit pe plaja cu studenti, in mod special despre nevoia lor de a avea o relatie cu Dumnezeu, de a-l cauta pe Dumnezeu. La un moment dat, am vorbit cu un baiat, avea vreo 29-30 de ani, ulterior am aflat ca era casatorit, sotia si cei doi copii nu stiau ca el este la mare, nu stiau unde este, a plecat fara ca ei sa stie.


Am vorbit cu el si si-a dat seama de nevoia lui de Dumnezeu, intr-un mod deosebit. Am inteles ca a fost ceva special atunci. El a spus: =Intotdeauna mi-am dat seama ca trebuie sa ma caiesc, dar am spus ca trebuie sa astept o anumita varsta si m-am gandit la varsta de 33 de ani.= Am zambit cand am auzit motivatia lui. Totusi ne-am rugat impreuna si sper ca el s-a intors la Dumnezeu.


Reporter:

- Ai absolvit medicina. Credeai in evolutionism sau in creationism? Am aparut din maimuta sau ne-a creat Dumnezeu?


Cosmin Ciui:

- Am o alta experienta legata de teoria evolutionismului. Credeam in evolutionism, nu neaparat pentru ca am fost student la medicina, dar asa am fost noi “formatati= sa credem.

Am luat contactul cu organizatia =Alege Viata=, si in momentul in care am inceput sa vorbim despre lucruri spirituale, despre Dumnezeu, despre planul Lui, am inteles ca Biblia ne spune ca Dumnezeu a creat lumea si ca El l-a creat si pe om dupa chipul si asemanarea Sa.


Eu deja facusem cativa pasi de credinta, dar mi-am zis: =Bine, cred multe lucruri, incep sa cred multe lucruri, dar aceasta nu o pot accepta!=

Citind in continuare =Jurnalul fericirii=, am ajuns la capitolul in care Steinhardt citeaza un scriitor din diaspora rusa, Leon sestov se numea el, care spune:


=Exista in momentul de fata doua teorii cu privire la originea omului. Una spune ca omul provine din maimuta, iar alta spune ca a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Sustinatorii celor doua teorii se cearta grozav.

Parerea mea este ca ei se inseala, si unii si altii. Adevarul este, ca de obicei, undeva la mijloc. Cei care cred ca omul provine din maimuta provin intr-adevar din maimuta, iar cei care considera si au convingerea ca ei au fost creati de Dumnezeu, sunt intr-adevar creati de Dumnezeu si alcatuiesc o rasa aparte de cei care provin din maimuta.=


A fost un moment in care am stat si m-am gandit indelung la acest lucru, m-a provocat. Citeam in paralel o alta carte, =Creationismul stiintific=. Am facut o rugaciune scurta, care s-a implinit imediat. Am zis: =Doamne, daca este adevarat ca tu l-ai creat pe om si ca toate aceste lucruri cu privire la evolutionism sunt niste minciuni, sadeste in inima mea o convingere puternica, a acestui lucru.=

Intr-un timp foarte scurt, 2-3 zile, pur si simplu, parca mi-a fost sters din memorie acest gand, aceasta convingere ca provin din maimuta. si Dumnezeu mi-a dat convingerea ca El m-a creat.


Reporter:

- Care erau framantarile tale dinainte, dincolo de preocuparile de natura intelectuala?


Cosmin Ciui:

- In momentul in care am ajuns la facultate, am zis : =Acum pot sa fac ce vreau! Pot sa traiesc viata pe care o vreau, pot sa fac ce vreau eu.= Ma gandeam in special la lucrurile pacatoase, sa pot sa traiesc o viata in care sa dau frau liber imaginatiei in toate domeniile. Am citit putin mai tarziu o carte a lui Dostoievski, =Fratii Karamazov= si el spune: =Daca nu exista Dumnezeu atunci toate ne sunt ingaduite=. Cam acestea erau gandurile mele atunci, imi este ingaduit orice si pot sa fac orice.


Dumnezeu a intervenit destul de repede in viata mea. Insa oricum am facut destule lucruri pe care acum le regret si care au consecinte asupra vietii mele, chiar si acum si vor avea practic toata viata pentru ca consecintele pacatului raman chiar daca este iertat de Dumnezeu atunci cand devii copil al Lui.


va urma

mersi de continuare :pupd:

cu multa placere..o sa continui..mai am si altele

Reporter:

- Iti place rugaciunea si-ti place sa citesti mult, iti place Biblia in mod deosebit.


Cosmin Ciui:

- Da, imi place foarte mult rugaciunea. Imi dau seama ca este cheia care poate deschide orice usa de acces spre revarsarea puterii lui Dumnezeu si a binecuvantarilor Lui. Imi place de asemenea sa citesc foarte mult.

As putea spune ca intr-un timp destul de scurt mi-am facut o biblioteca destul de consistenta de literatura si teologie crestina.



Desigur, Biblia are locul principal, in centrul preocuparilor mele si incerc sa-i aloc cat mai mult timp. Este cartea dupa care incerc in permanenta sa-mi modelez viata, este cartea care mi-a schimbat viata asa ca nu as putea sa uit de ea sau sa o las in afara preocuparilor mele.

Daca ar fi sa fac o recomandare as putea sa spun ca eram si eu candva un om care nu avea nici un interes pentru lucrurile spirituale.



Eram un om care se credea suficient de bun pentru a putea intra in Imparatia lui Dumnezeu, daca aceasta exista intr-adevar. Eram un om suficient de moral ca sa fiu privit cu admiratie si respect, as putea sa spun fara falsa modestie, de majoritatea vecinilor si prietenilor necrestini. Eram considerat de multi drept un etalon. In momentul intalnirii mele cu Dumnezeu am realizat ca sunt departe, foarte departe de asa ceva.



Acum, pe masura ce ma apropii tot mai mult de Dumnezeu, imi dau seama ca sunt foarte departe de viata pe care eu credeam ca o duc, de sfintenia si neprihanirea pe care credeam ca le am. Imi dau seama ca sunt foarte pacatos, ca inima mea este corupta in totalitate si rugaciunea mea zilnica, cea mai adanca catre Dumnezeu, este ca El sa imi sfinteasca inima, sa ma curateasca, pentru ca este de necrezut de pacatoasa, de rea si de multe ori cand stai sa o analizezi cu atentie iti este frica ce gasesti acolo.


As vrea sa ii provoc pe cititorii nostri sa se opreasca putin. Undeva, intr-un capitol din Amos spune: =De aceea va veni vremea cand iti voi face aceste lucruri Israele. Pregateste-te sa-l intampini pe Dumnezeul tau!=

Dragii mei, va veni o vreme cand fiecare vom sta fata in fata cu Dumnezeu, vom fi siliti, nevoiti sa dam socoteala de viata pe care am trait-o. De aceea, as vrea sa va rog sa va opriti putin din cursul vietii voastre grabite, tot mai grabite, cand desi tehnologia are un aport foarte important, timpul parca este tot mai scurt.



As vrea sa va opriti si sa va ganditi putin la faptul ca veti sta fata in fata cu Dumnezeu si veti fi siliti sa dati socoteala de viata voastra. si daca sunteti sinceri si recunoasteti ca sunteti pacatosi si ca aveti nevoie de Dumnezeu, cu siguranta El se va lasa descoperit, pentru ca a spus: =Cine ma cauta ma va gasi. Daca ma cautati cu toata inima ma veti gasi.= si El este acela care doreste ca voi sa petreceti vesnicia cu El in cer.

JEAN CHIFOREANU



='Rugaciunile' preferate ale tatalui meu erau injuraturile=.



Inainte de 1989, Jean Chiforeanu a lucrat in cadrul departamentului de export al firmei Auto Export Import Romania. S-a născut in deceniul 5 al secolului XX, cand in Romania urmele stalinismului se vedeau la tot pasul.



Jean Chiforeanu:

=M-am trezit si eu intr-o gradinita de tip nou, comunista, in care rugaciunea nu era =Tatal nostru= sau =Inger, ingerasul meu=, ci =Stalin si poporul rus=.

La scoala elementara procesul de ateizare a luat avant.

Eram convins ca Dumnezeu nu exista, pentru ca nici in familie nu am avut parte de o educatie crestina.



=Rugaciunile= preferate ale tatalui meu erau injuraturile.

Fac parte din generatia celor 40 de ani ai pustiei pentru Romania.

Dupa terminarea liceului am fost cooptat in partid, am avansat pe linie comunista pana in sectia de propaganda si cultura a fostului comitet central al UTC-ului.

Acolo sef imi era chiar Nicu Ceausescu. Datorita calitatilor de propagandist si organizator, am sustinut in 1976 admiterea la Academia de Stiinte sociale si politice, pentru ca imi placeau si faceam din convingere ceea ce faceam.



In semestrul I, in cadrul seminariilor de ateism, se studia Biblia si Istoria Bisericii, deoarece toti cei din posturi de conducere urmau aceste seminarii de ateism.

Studiind Scriptura pentru prima data cu seriozitate, ca sa o combat bineinteles, sa le spun si altora ca nu exista Dumnezeu, ca Cristos este doar o figura istorica, m-am trezit ca incep sa-mi pun adevaratele intrebari care se pun la un moment dat - cine sunt, de unde vin si unde ma duc.



Incepusem sa-mi dau seama de multele manevre din sanul comunismului, de faptul ca era o masinarie diabolica.



In Noiembrie 1976, dupa un studiu intens asupra materialelor care vorbeau despre Biserica si crestinism, m-am vazut si eu infrant de Cel care este Calea, Adevarul si Viata.

Acolo mi-am predat viata in bratul Domnului Isus Hristos, chiar la Academia de inalte studii politice comuniste. Citind si studiind Biblia. Nu 'frunzarind', ci studiind Biblia.=



Bineinteles ca a fost dat afara, cariera politica i s-a intrerupt, si a urmat disciplinarea 'prin munca'.



Jean Chiforeanu:

=Din 1976 pana in 1979 am fost trimis sa mai 'cuget' la Canalul Dunare-Marea Neagra, la sectia Poarta Alba. Inainte tineam acolo prelegeri despre inexistenta lui Dumnezeu, iar acum eram chiar eu acolo, cu toate masurile de siguranta luate de 'tovarasi'.

A urmat oprobiul prietenilor, a colegilor si a familiei. Parintii mi-au spus: 'Pentru noi nu mai existi'.

Toata lumea ma vedea un ratat. Toti vedeau in mine un viitor politician, dar dupa ce m-am intors la Hristos, eram considerat un ratat.



Au fost ani in care Dumnezeu a daltuit caracterul meu. Nimic din ceea ce ni se intampla nu este la voia intamplarii. Am luat-o ca din partea lui Dumnezeu.

Eu cred ca exista un proces singular, particular si nu global. Nu te-ntorci la Dumnezeu pentru ca se intorc si altii, ci este o optiune personala.

Eram 'tare la cerbice', dar Dumnezeu m-a cioplit si m-a modelat....VA URMA

Interviu - Aveam prieteni atata timp cat aveam bani - Alin Padureanu


ALIN PADUREANU


=Aveam prieteni atata timp cat aveam bani. Era plin de prieteni in jurul meu si nu mai stiam pe care de unde sa-l iau.=


=Tatal meu mi-a spus: Esti nebun la cap. Puteai sa mergi la catedrala oricand ai vrut, sa aprinzi o lumanare sau sa iti faci o cruce si rezolvai problema cu Dumnezeu=


=Schimbarea care s-a produs a umplut golul din launtrul meu, pentru care pana atunci nu am gasit nici o alta solutie, nici o alta satisfactie.=


=Te trezesti peste ani de zile ca te-ai casatorit si nu mai stii cu cine te-ai casatorit.=


=Impactul televizorului asupra vietii de familie este foarte negativ, pentru ca stam de atatea ori si privim modul in care isi traiesc altii viata, dar viata noastra ramane netraita pentru ca doar stam si-i urmarim pe altii.=


Alin este un om plin de bucurie. A crescut singur la parinti, a fost un copil dezmierdat caruia i s-au facut multe mofturi. stia ca exista Dumnezeu, credea in Dumnezeu, dar =El era cu treaba Lui, eu aveam treaba mea de facut.=


Alin Padureanu:

- Nu am incercat sa ma apropii de Dumnezeu deoarece aveam un exemplu de la bunicii mei, care erau amandoi cantori intr-o biserica ortodoxa si erau mana dreapta a parintelui din Sanandrei, o localitate apropiata de Timisoara; in viata lor nu am vazut nimic deosebit, doar faptul ca mergeau in fiecare duminica la biserica si cantau in strana. In rest, cand veneau de acolo, erau discutii contradictorii cu privire la unele lucruri si randuieli de-ale bisericii dar nimic mai mult.


Reporter:

- Cum ai ajuns tu sa-l cauti pe Dumnezeu mai mult decat restul oamenilor care il cauta destul de rar sau poate numai cand sunt in nevoie, necazuri, probleme?


Alin Padureanu:

- Sunt convins ca fiecare om cauta ceva in viata si isi doreste sa fie implinit 100%, dar nimic din viata aceasta nu ofera o astfel de implinire, nimic nu da o astfel de satisfactie si vei cauta mereu pana cand Il vei gasi pe Dumnezeu.


Reporter:

- Cum ai ajuns tu sa-l cunosti pe Dumnezeu?

frumos teo....si eu citesc din biblie....

ma bucur mihaela o sa pun continuarea

Reporter:

- Cum ai ajuns tu sa-l cunosti pe Dumnezeu?


Alin Padureanu:

- Poate ca va va surprinde... am avut un prieten caruia nu stiu cine i-a spus ca la bisericile pocaitilor sunt fete foarte frumoase, foarte dragute, cuminti, linistite si din curiozitate am mers sa vedem daca se confirma acea afirmatie.

Am inceput sa frecventam biserica. A inceput sa-mi placa foarte mult cum canta orchestra, cum cantau tinerii in biserica si Dumnezeu a adus o zi pe care nu o voi uita niciodata - in 1991, o zi de primavara, o zi binecuvantata pentru mine.

M-am vazut plangand in fata multor oameni, lucru care nu mi se intampla, ca orice baiat care dorea sa se considere barbat si nu plange in fata oricui, dar in acea zi, Dumnezeu mi-a vorbit intr-un mod deosebit. Nu stiu ce a facut inauntrul meu, dar stiu ca am plans foarte mult, si am regretat viata pe care am trait-o pana atunci.

Am hotarat sa fac o schimbare. Aceasta schimbare s-a produs si o datorez Duhului lui Dumnezeu care a facut-o, pentru ca prin propriile mele puteri nu as fi reusit niciodata.


Reporter:

- Ce anume ai regretat din viata pe care ai trait-o pana atunci?


Alin Padureanu:

- Inainte aveam prieteni atata timp cat aveam bani. Era plin de prieteni in jurul meu si nu mai stiam pe care de unde sa-l iau. Cand banii nu mai erau, nu mai aveam nici prieteni. Am fost si egoist, cum cred ca fiecare om este. La mine cred ca a fost putin mai accentuat datorita faptului ca am fost singur la parinti si toata afectiunea din jurul meu era concentrata spre mine, toate lucrurile care se cumparau erau pentru mine.

Am fost dezmierdat pana cand parintii mei au inceput sa schiopateze in relatia lor si au ajuns la divort. In perioada cea mai critica a vietii mele, parintii mei au renuntat unul la celalalt si implicit la mine, pentru ca aveau necazurile lor, problemele lor si prea putin au mai avut timp de mine, prea putin s-au mai ocupat de mine.


Reporter:

- Ce anume ai aflat diferit la acea biserica fata de ceea ce stiai tu inainte ca ar trebui sa insemne Dumnezeu si crestinismul?


Alin Padureanu:

- stiam ca este un Dumnezeu, asa cum am spus, stiam ca trebuie sa fim buni unii cu altii, ca trebuie sa ne inchinam Acelui Dumnezeu si ca Acel Dumnezeu asteapta ceva de la noi.

stiam ca atunci cand merg la biserica trebuie sa-mi fac cruce, sa sarut toate icoanele, cele care erau la intrarea in biserica si inaintea altarului, sa respect toate ritualurile care se faceau. Dar apa aceea sfintita, botezul pe care l-am avut cand am fost mic, nici unul dintre aceste lucruri nu au produs nici o schimbare pentru mine.

Aceste lucruri nu au produs nici o schimbare si ma lasau rece. Cand ieseam din biserica, reveneam la stilul meu de viata. Timpul petrecut in biserica nu producea nici o schimbare in interiorul meu. Nu am simtit nimic si plecam de acolo exact cum am venit. Pentru mine, mersul la biserica a fost o pierdere de vreme, intr-un anume fel spus.

= [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] =







Interviu - Biblia - ce poate sa-mi faca mie o carte scrisa acum 2000 de ani - CIPRIAN BACIU







Biblia - ce poate sa-mi faca mie o carte scrisa acum 2000 de ani, care nu mai are nici un fel de relevanta.... eu omul modern, bulgare de spirit liber ganditor al secolului XXI, ce sa-mi faca mie Biblia asta ?




Mi-a aparut Cristos in vis. Am simtit o senzatie fantastica, de pace, de bucurie, de liniste, m-am simtit de o alta esenta in acest vis.




Am realizat ca diavolul exista. Nu credeam in diavol. Diavolul mi se parea o chestie ghidusa, de ras. Poti sa iti bati joc de diavol, dar atunci iti asumi riscul de a-l supara.




Umblam prin complexul studentesc purtand tricouri cu Marilyn Manson. si sa decad asa intr-o spiritualitate de… cotet, sa o spun asa putin mai dur… era surprinzator.




Dumnezeu mi-a dat darul de a avea acest muschi foarte periculos, si pe care nu l-a putut imblanzi nimeni - limba. Eu aveam o limba foarte “ascutita”, cu care de multe ori imi bateam joc de crestini, dar cu care am ajuns acum sa apar crestinismul.




Emil Cioran spune la un moment dat: ”Doamne, fa ceva pana nu-ti trantesc oasele mele in cap.”




Daca un ortodox, care crede sincer in Dumnezeu, vine si-mi spune: ‘Domnule, tu te-ai lepadat de credinta’, eu spun asa: ‘Sunt mai ortodox acum, si cunosc acum mai multe despre ortodoxie’“.




Profesorul de religie le spune ca suntem creati de Dumnezeu, dar peste 10 minute, dupa pauza, urmeaza biologia unde li se spune ca am evoluat din maimuta.




imi doream sa devin cat mai bogat, sa ma aprecieze cat mai multi oameni.




De frustrat ce eram ascultam Marliyn Manson - este un solist satanist, care a scos albume ca “Antichrist superstar” sau “Mechanical animal”. Toate aceste otravuri spirituale care se interpuneau intre mine si relatia mea cu Dumnezeu, s-au acumulat imens in mine.




De multe ori eram suparat pe lumea asta imperfecta si ziceam: “Doamne e creatia Ta, asumati-o, fa-o mai buna, daca Tu esti asa meserias cum te revelezi in Biblie, fa-o mai buna, de ce nu o faci mai buna?”




in timp ce muream, in acel vis, am simtit cum iese viata din mine. Dar nu va pot spune apoi ce extraordinara a fost ridicarea, ridicarea la Lumina, atragerea in sus - pluteam in sus inspre ceva.







Ciprian Baciu este student in anul IV la stiinte Economice, la Universitatea de Vest din Timisoara. Pana de curand a fost lider al studentilor din Universitatea de Vest din Timisoara. Cum a ajuns sa-L cunoasca pe Dumnezeu cu adevarat?

Ciprian Baciu:

intoarcerea mea la Dumnezeu a venit pe fondul unei credinte oarecare in Dumnezeu. in viata mea am avut doar 5 minute de ateism - imediat dupa ce am inteles ideea lui Darwin cu selectia naturala. Dar dupa aceea mi-am dat seama din nou ca nu-mi pot explica cum am aparut pe lumea asta si din ce am aparut.

Big Bang-ul este o chestiune invalidata logic pana acum, iar stiinta nu poate explica cum au aparut lucrurile din nimic. Asa ca am revenit la a crede in Dumnezeu.




Reporter:

Ce m-a convins pe mine personal cel mai mult impotriva evolutionismului lui Darwin este urmatorul aspect: caramida de baza a Teoriei evolutiei este mutatia genetica. Dar mutatiile genetice sunt distructive in proportie de 99%, si doar 1% sunt constructive. Este ca si cum am merge 99 de pasi inapoi si unul inainte, ceea ce este ilogic, nu poate duce la progres, la evolutie.

Sau cine s-ar da pe mana unui chirurg care taie gresit de 99 de ori si doar o data taie unde trebuie. Sau pe mana unui sofer care se loveste de 99 de stalpi sau camioane si doar o data conduce pe drumul corect.




Ciprian Baciu:

Eu am crezut in Dumnezeul crestin pana la varsta de 13 ani. Bunica din partea mamei mi-a insuflat acest spirit - ma rugam, am fost la spovedanie, tineam post, credeam sincer.

in clasa a 7-a am citit vietile sfintilor, chiar voiam sa ma fac preot. Mi-au picat in mana si o serie de carti din seria “Oastea Domnului”, poezii de Traian Dorz si pilde de Iosif Trifa. Apoi ma uitam la televizor la “Cartea Cartilor” si credeam sincer si puternic in Dumnezeu.

Dar, deoarece la scoala ne invatau cum am evoluat din maimuta, ne explicau evolutionismul, erele geologice, dinozauri, fosile, pe la 13 ani educatia atee a inceput sa sape in fundamentul meu religios, si mi-am pierdut credinta.




Reporter:

Din nenorocire pentru generatia de astazi, aceasta educatie atee mai functioneaza chiar si la aceasta ora in Romania - o tara declarata preponderent crestina.




Ciprian Baciu:

si, din pacate, orele de religie sunt incapabile sa contrabalanseze educatia atee. Se mentin formele. Nu ar trebui ore de religie ci ore de aparare rationala a crestinismului pentru ca crestinismul continua sa fie prezentat in scoala ca o afacere irationala, iar copiii isi pierd interesul pentru Dumnezeu in primul rand datorita acestui fapt - ca este prezentat ca o afacere irationala.

Sunt invatati ca a crede in Adam si Eva este ca si cum ai crede in Mos Craciun. Eu asa mi-am pierdut credinta, pentru ca eu sunt un om care am fost tot timpul rational si L-am abordat rational pe Dumnezeu.

Tot timpul am incercat sa destelenesc acest mare mister al divinitatii si al creatiei in mod rational. Am abordat problema pe cai istorice, pe cai religioase, am inceput sa citesc Eliade, am citit dogmatica, am citit filosofia, am studiat mult.




Reporter:

Din fericire ai fost unul care ai cautat, care ai facut eforturi in aceasta directie, spre deosebire de multi copii care raman in confuzie la scoala. Profesorul de religie le spune ca suntem creati de Dumnezeu, dar peste 10 minute, dupa pauza, urmeaza biologia unde li se spune ca am evoluat din maimuta.




Ciprian Baciu:

M-a rasturnat complet o carte a lui Erich von Daniken, care vorbea despre misterele egiptene, despre Insula Pastelui, Atlantida, extraterestri, dupa care am intrat pe mana unui scriitor destul de celebru la noi - Pavel Corut. Am citit vreo 20 de carti din seria Ortogonul.




Reporter:

Din nefericire celebru, din nefericire pentru sufletul multor crestini.




Ciprian Baciu:

Pavel Corut este o provocare si eu cred ca de multe ori astfel de oameni sunt o provocare si mai trezesc uneori biserica. Am citit cateva sondaje facute in Europa Occidentala, care urmareau sa afle cati oameni mai cred in Biblie, in rai, in istoricitatea lui Cristos. Au fost oameni care s-au declarat crestini, dar la baza aveau un intreg esafodaj de erezii groaznice, care numai credinta crestina nu se putea numi.

Am continuat clasa a 8-a cu Corut, apoi, la liceu, a venit filosofia. Platon, Aristotel, Heidegger m-au surprins. Aveam momente in care credeam ca Dumnezeu este bun si drept, si ca are ceva pentru mine. Alteori aveam momente in care eram pur si simplu indiferent, dar de multe ori credeam ca Dumnezeu este un personaj rau.

in acest context, in clasa a 12-a am incaput pe mana lui Friedrich Nietzsche.




Reporter:

Era de asteptat - unul dintre profetii postmodernismului.




Ciprian Baciu:

Anticipatorul postmodernismului. El postuleaza moartea lui Dumnezeu: “Dumnezeu a murit”. in mod paradoxal, si Nietzsche credea in ceva - credea in ”Eterna reintoarcere”, lucru care m-a frapat.

Carti ca “Antichristul”, “Omenesc spre omenesc”, “Asa grait-a Zarathustra”, chiar m-au adus pe niste pozitii anticrestine si ironice fata de crestini. Apoi Umberto Eco cu “Numele trandafirului” - acea sinistra abatie catolica medievala, cu acel calugar catolic care mananca cartea otravita a lui Aristotel tocmai pentru ca sa nu rada oamenii de nimic. Era sinistra si m-a indepartat de Dumnezeu, de Dumnezeul crestin.

Asadar, credeam intr-un Dumnezeu indiferent, impersonal, singur, maret, imens, incredibil, grozav pentru ce a reusit sa creeze. N-aveam nici un pic de reper in a ma apropia de El, nu credeam in nimic. Ma consideram un bulgare ganditor de zapada, o avalansa de idei si de ganduri.

in acest context am inceput Facultatea la Timisoara si-mi doream sa devin cat mai bogat, sa ma aprecieze cat mai multi oameni. M-am inscris la ISE din ratiuni pecuniare - sa invat sa fac bani. La sfarsitul anului 3, prietena mea, care a avut o “criza” din aceasta religioasa si s-a indreptat inspre baptism, m-a anuntat ca s-a pocait. Eu, spirit liber cum eram, i-am spus: “Din partea mea poti sa devii si budista, numai sa nu ne afecteze relatia”.

intre timp, relatia nu avea cum sa nu fie afectata. Erau mereu tensiuni. Am reusit sa ma cert si cu tatal meu -persoana la care tin enorm de mult.

in aceasta situatie imi venea sa-mi iau campii. in anul 4 de facultate, in 9 octombrie 2003, i-am zis prietenei mele ca eu L-am primit pe Cristos in inima mea, il percep, cunosc filosofia crestina, Sf. Augustin, teologie, dar nu aveam acea apropiere personala, acea relatie personala cu Dumnezeu. Nu aveam credinta. Percepeam lucrurile ca un deliciu intelectual - este fantastic crestinismul - dar n-aveam credinta.

De frustrat ce eram, ascultam Marliyn Manson - este un solist satanist, care a scos albume ca “Antichrist superstar” sau “Mechanical animal”. Toate aceste otravuri spirituale care se interpuneau intre mine si relatia mea cu Dumnezeu, s-au acumulat imens in mine.




Reporter:

Crezi ca cine asculta Manson, asculta din cauza frustrarii ?




Ciprian Baciu:

Foarte multi din cauza frustrarii! si eu ascultam de suparat ce eram. De multe ori eram suparat pe lumea asta imperfecta si ziceam: “Doamne, e creatia Ta, asumati-o, fa-o mai buna. Daca Tu esti asa meserias cum te revelezi in Biblie, fa-o mai buna, de ce nu o faci mai buna?”

Inclusiv razboaiele religioase si terorismul din lume m-au indepartat de Dumnezeu. Ziceam: “Doamne, dar de ce lasi ca aceste lucruri sa se intample, daca spui ca lumea ta este asa de meseriasa?”

Faceam o greseala pe care foarte multi o fac, si anume: confundam artistul cu tabloul. Un tablou trebuie lasat sa ajunga perfect. Pana n-a fost terminat tabloul, nu putem sa-l acuzam pe artist de nimic. in faza in care el doar proiecteaza, trage niste linii, nu-l putem acuza, ori tabloul acesta este imperfect in momentul de fata si tabloul acesta nu este Dumnezeu, cum apare de multe ori capcana panteista.

...fara cuvinte...

Reporter:

in plus, daca mai vine un dusman, care baga un cutit in tablou si il sparge in bucati, atunci nu poti sa-l acuzi pe artist. Dumnezeu a facut lumea bine, dar a intervenit diavolul, si Dumnezeu le-a dat libertate oamenilor sa aleaga: cu El sau cu diavolul. Oamenii au ales diavolul, au ales intunericul.




Ciprian Baciu:

Eram suparat pe Dumnezeu. Ma certam cu Dumnezeu. Dar, culmea, ma consideram mantuit. Consideram ca sunt prea “meserias” ca Dumnezeu sa ma lepede ca pe o masea stricata.

Am cautat tot timpul sincer sa gasesc adevarul, sa-L gasesc pe Dumnezeu. Dar ratiunea si acest imens bagaj de otravuri spirituale nu-mi dadeau voie.

in 9 octombrie 2003, seara, am zis asa: “Nu cred in Biblie, mi se pare o istorie a poporului evreu si incearca sa subjuge lumea. Nu cred nici in Pavel Corut cu fantasmele lui. Dar, am zis, hai sa vad ce poate sa-mi faca mie Biblia, ce poate sa-mi faca mie o carte scrisa cu peste 2000 de ani in urma, care nu mai are nici un fel de importanta… eu omul modern, bulgare de spirit liber ganditor al secolului XXI - ce sa-mi faca mie Biblia asta?”




Reporter:

in 9 octombrie 2003, intr-o lume a Internetului si a supervitezei....




Ciprian Baciu:

…deschid cartea si gasesc textul din Filipeni 4:6,7 : “Nu va ingrijorati de nimic, ci in orice lucru aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri. si pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Cristos Isus”

M-am rugat pe intuneric zicand: “Doamne, daca Tu esti asa cum spun crestinii, eu stiu ca tu existi, nu stiu in ce fel existi, dar daca Tu existi, trimite-mi Doamne un semn.”

Am adormit la ora 2 noaptea. La 5 si jumatate ma trezeam dupa un vis incredibil, un vis in care m-am sinucis pentru a scapa de robia diavolului - era unica mea solutie in acel vis. Diavolul imi aparuse ca un vierme in nara stanga.

Am simtit cum mor, voiam sa mor cat mai repede, voiam sa cad sa mi se rupa gatul, sa nu mai simt nimic, pur si simplu sa mor pentru a scapa de diavol.

Am simtit cum se scurge viata din mine, cum nu mai simt nimic si m-am trezit in vis, m-am trezit ridicat la viata, m-am trezit atras in sus ca de un abur magnetic, si L-am simtit pe Cristos.

Mi-a aparut Cristos in vis. Am simtit o senzatie fantastica, de pace, de bucurie, de liniste, m-am simtit de o alta esenta in acel vis.

Sigur ca o sa fie tot timpul oameni care vor zice ca am fost obsedat de ideile mele, ca sunt probabilitati, imi vor face teoria visurilor, etc. Mie mi-a fost suficient.




Reporter:

Ce-ai inteles tu din acel vis? Dincolo de faptul ca ti s-a revelat Cel Prea inalt, celor care ar putea sa vina cu contraargumente, poti sa le dai tot un text din Biblie? Bineinteles, daca accepta autoritatea Bibliei in care scrie: ”Batranii vostri vor visa visuri, si tinerii vostri vor avea vedenii”.




Ciprian Baciu:

Una dintre cele mai puternice reactii pe care am avut-o in vis, a fost cand am realizat ca diavolul exista. Nu credeam in diavol. Diavolul mi se parea o chestie de asta ghidusa, de ras. Poti sa iti bati joc de diavol, dar atunci iti asumi riscul de a-l supara. si cand il superi, diavolul este cel mai bun teolog dintre toti. Asa il tratam eu pe diavol.




Reporter:

Este ca si cum te-ai juca cu o bila de uraniu radioactiv. Uraniul radioactiv iti provoaca cancer - sigur mori. Iar tu te joci cu bila, zici ca e doar un metal oarecare.




Ciprian Baciu:

Exact! Atunci in vis, vazandu-mi acel vierme in nara mea - era un vierme care dadea spasmodic din niste picioruse scheletice - am zis: “Ce-i cu viermele asta in mine?” Cineva mi-a raspuns: “Viermele asta e foarte vechi si este de foarte mult timp in tine. Tu il credeai mort dar nu e mort, si ti-a acaparat toate gandurile.”

Atunci m-a prins o senzatie de disperare incredibila. Viermele asta m-a acaparat pe mine, mi-a acaparat gandurile, faptele, actiunile mele, ce sa fac sa scap de el ? Cineva mi-a spus: “Nu se mai poate sa scapi de el, nu se poate extirpa pentru ca ti-a prins inima.”




Reporter:

La fel spune si Traian Dorz - in perioadele in care a fost in inchisoare, atunci cand era batut si schingiuit, se gandea: “Nu omul acesta imi face rau, ci dracul din spatele lui. Dracul care l-a acaparat.” Exact aceasi senzatie ai trait-o si tu.




Ciprian Baciu:

Exact! O senzatie incredibila in care m-am surprins ca nu mai pot sa scap si am luat decizia in acel vis de a ma arunca in gol.

Voiam sa mor cat mai repede, speriat de a-l avea pe diavolul in mine, de a avea acel vierme in mine. in timp ce muream in acel vis, am simtit cum iese viata din mine.

Dar nu va pot spune apoi ce extraordinara a fost ridicarea, ridicarea la Lumina, atragerea in sus - pluteam in sus inspre ceva. Am trecut de o poarta si mi-a aparut Cristos in niste vesminte de un alb incredibil. Nu i-am vazut fata, dar am realizat ca Dumnezeul de care m-am indepartat, Dumnezeul pe care il credeam o farsa penibila, de fapt exista si este viu.

Reporter:

A fost o schimbare frumoasa a vietii tale, o lucrare a Duhului Sfant in inima, in sufletul si in mintea ta.




Ciprian Baciu:

A trebuit, sigur, sa trec printr-o droaie de probleme personale. Am avut prieteni care ma stiau mare filosof. Umblam prin complexul studentesc purtand tricouri cu Marilyn Manson, iar acum, sa decad asa intr-o spiritualitate de…”cotet”, spus putin mai dur… era surprinzator pentru toti.

Exista si oameni care efectiv nu vor sa asculte mesajul Evangheliei. Am intalnit o asemenea persoana, cu care voiam sa discut deschis, stiindu-l ca si mine. “N-am ce sa discut, nu vreau sa discut, nu vreau sa aud” mi-a spus.




Reporter:

Trebuia sa te gandesti ca este diavolul din spatele lui, pentru ca schimbarea unui om - metanoia - schimbarea mintii, o face doar Duhul Sfant prin puterea Lui, indiferent de argumente.

Poate convingi cu argumente pe cineva, dar dureaza exact 15 minute, pana va cadea din nou. Dar atunci cand Duhul Sfant ii schimba mintea, atunci o schimba pentru totdeauna.




Ciprian Baciu:

Dumnezeu a creat lumea in sase zile, dar ganditi-va la lumea care va sa vie - cum va fi lumea aceea? Noi vom judeca ingerii. Ori, pentru a fi in stare sa suportam atata slava trebuie sa luptam, iar toate aceste greutati trebuie sa le intelegem din aceasta perspectiva.

Cea mai mare schimbare in viata mea, de la care pleaca toate, este sensul, rostul suferintei.

Tot Nietzsche, care a lasat multe chestiuni foarte inteligente - mie imi pare rau de el ca a ramas un om ratacit pana la capat - dincolo de raportarea lui spirituala ratacita, tot el spunea asa: marea problema a lumii, marea tragedie a lumii nu este suferinta, ci este lipsa de sens a suferintei.

Pe mine nu suferinta ma scotea din sarite, ci lipsa de sens a acesteia, absurdul, angoasa postmoderna, iar Marliyn Manson imi alimenta aceasta frustrare. Ceea ce s-a schimbat fundamental in viata mea a fost sensul suferintei. Acum, chiar daca sufar, am un sens pentru care sufar.

De multe ori, eretic fiind, in momentele in care imi mergea foarte bine, ma gandeam ca oricum o sa mor, oricum sunt o creatie esuata daca mor. Oricum traiesc degeaba. De ce sa nu ma autodezintegrez acum, de ce sa aman momentul, de ce sa-l prelungesc, pentru ca oricum nu se va mai intampla nimic. Diavolul ma ataca tot timpul, dar acum ma incred in Dumnezeu.




Reporter:

Ai trecut prin aceleasi lupte ca si personajul principal din “Demonii” lui Dostoievski: “Deoarece adevarata mea libertate este sa-mi iau viata, cand pot sa-mi iau viata?”

Dar libertatea pe care ne-o da Dumnezeu este insasi viata, pentru ca atunci cand decid asupra unor lucruri care nu imi apartin - cum ar fi viata - in primul rand sunt hot, si in al doilea rand sansele sa decid gresit sunt foarte mari.

De ce crezi ca la aceasta ora lumea nu este buna? O lume pe care Dumnezeu a proiectat-o sa fie buna.




Ciprian Baciu:

stim despre Dumnezeu ca este omniscient. Prestiinta lui nu predetermina, dar in momentul in care El a creat aceasta lume, El a stiut inclusiv caderea lui Adam, inclusiv intoarcerea mea, inclusiv Adolf Hitler, inclusiv destinul tragic al poporului evreu, le-a inteles pe toate. Inclusiv crucificarea Lui.

Ganditi-va ce imens act dezinteresat si responsabil a fost acesta, al creatiei: ca un artist care vrand sa picteze un tablou unde sa apara culoarea rosie ca sangele, s-a intepat pe sine, s-a sfartecat, si-a taiat venele ca sa puna acel sange in tabloul lui. O mai mare responsabilitate pentru creatie, ca aceasta a Creatorului nostru nu exista.

in acest moment, lumea aceasta este nefinalizata. Nu este realizata din punct de vedere istoric, tabloul inca nu este terminat, dar stim ca va fi un tablou fantastic, pentru ca putini sunt artistii care sunt dispusi sa se sfartece, sa rupa carne din carnea lor, sange din sangele lor, pentru a pune pe un tablou, pentru a pune intr-o creatie, pentru ca aceasta creatie sa fie intr-adevar pe masura Creatorului.




Reporter:

Sa-si dea copilul sa moara…




Ciprian Baciu:

Sa se dea pe Sine, pentru ca in definitiv - sigur este copilul - dar in esenta este Dumnezeu.

Spunea cineva ca acel moment de pe cruce: “Dumnezeul meu, Dumnezeul meu pentru ce m-ai parasit?”, inseamna distanta infinita intre Dumnezeu si Dumnezeu.

Din aceasta cauza nu trebuie confundat tabloul cu Creatorul. Lumea, oamenii sunt un tablou neterminat, pervertit de vrajmas, dar un tablou care va fi terminat, oricat s-ar chinui vrajmasul sa-l distruga sau sa-l spurce. A reusit sa-l spurce temporar, dar Dumnezeu lucreaza. si mai mult decat atat, Dumnezeu lucreaza prin noi. Trebuie sa privim acest lucru, si sa ne asumam acest lucru.




Reporter:

Suntem agenti secreti ai lui Dumnezeu. Suntem agentii unei lumi care se schimba, agenti secreti dar care lucram neacoperiti, lucram la vedere. De fapt crestinismul este singura religie in care Dumnezeu moare pentru creatura lui.

Mai tarziu, dupa rastignirea lui Cristos, dupa moartea si invierea Domnului Isus Cristos, cand crestinismul a inceput sa creasca fantastic, au mai fost cateva religii care au adoptat aceasta idee - a mortii zeului lor pentru oameni - dar in crestinism a murit insusi Domnul Isus Cristos.




Ciprian Baciu:

De multe ori eram razvratit impotriva lui Dumnezeu, si ca mine sunt multi altii, incepand cu Cioran, care spune la un moment dat: ”Doamne, mai fa ceva pana nu-ti trantesc oasele mele in cap.”

Nu sunt genul de om care isi lasa creierii la intrare, si nici nu este recomandat sa-ti lasi creierii la intrare, trebuie sa-ti argumentezi si faptic dar si verbal pozitia.

Era aceasta razvratire fata de suferinta: “Sigur Doamne, inteleg liberul arbitru al lui Augustin, inteleg teologia rationala a lui Toma D’Aquino, cunoasterea catafatica, atafatica, rationala, nerationala, extazul mistic ortodox, le inteleg, dar nu inteleg suferinta, Doamne! Daca ai vrut sa nu ne creezi roboti, nu se putea totusi sa nu suferim ?”

Daca vrem sa ii reprosam lui Dumnezeu suferinta, ceea ce-L absolva de orice repros este faptul ca El insusi sufera cu noi.

Dumnezeu nu este un creator care zice: “Suferiti, pentru ca v-am pregatit niste chestiuni imense, dar trebuie sa suferiti pentru ele. Pe Mine nu ma intereseaza ca voi sunteti in suferinta, gata de moarte. Eu sunt pe malul raului, si, sigur, fiind Creator, eu imi permit sa stau deoparte.“ NU ! Dumnezeu coboara acolo. Dumnezeu simte ceea ce inseamna sa fi in mijlocul raului gata de a te ineca si de a te duce la fund, in mrejele diavolului.

Dumnezeu te asista in suferinta si sufera impreuna cu tine. O mai mare daruire in suferinta - a Creatorului alaturi de creatura Sa - ca si in crestinism, nu gasesti in nici o alta religie a lumii.

De multe ori cand sunt frustrat, cand sunt suparat, cand imi doresc ceva si nu se intampla, cand vreau sa ma ingrijorez spun asa: “Doamne, stiu ca Tu ma asisti in suferinta mea, stiu ca Tu ma intelegi in suferinta mea pentru ca Tu suferi impreuna cu mine, pentru ca Tu ai suferit impreuna cu mine.”




Reporter:

Mantuitorul ne face o promisiune fantastica: “Eu si Tatal vom veni la el si vom locui impreuna cu el.” Sunt cuvinte de o putere inimaginabila, ceva extraordinar.

Aici, in pribegia noastra prin bucla desertaciunii, sa putem merge de mana cu Dumnezeu, iar uneori, in locurile cele mai dure si mai grele, sa fim luati in brate, chiar daca nu ne dam seama, si chiar daca avem impresia ca am ramas singuri.




Romania este pe primul loc la avorturi in Europa si al doilea in lume, dupa Vietnam. La consumul de alcool pe cap de locuitor, suntem pe al doilea loc, dupa rusi, bineinteles. Interesant, de curand, suntem pe al doilea loc in Europa, dupa Germania, la accesarea site-urilor pornografice, cu un numar destul de mic totusi de persoane care au acces la Internet. Dar chiar si in aceasta situatie, Dumnezeu este Cel care cauta oameni cu inima deschisa pentru El.

Ciprian s-a intors printr-un miracol. Dumnezeu i s-a descoperit, i s-a revelat oarecum la fel ca si lui Pavel. A fost o intoarcere nu doar rationala, ci o intoarcere lucrata de Duhul Sfant in inima Lui, in sentimentele dar si in mintea lui.

Fie ca Dumnezeu sa binecuvanteze tara aceasta si fie ca El sa dea intelepciune si sa lase din plin Duhul Lui Cel Sfant peste toti romanii. Nimic fara Dumnezeu !

merci pentru ce ai scris aici TEo
prin tine mai citesc si eu Biblia, cu toate ca de ceva timp am inceput sa citesc regulat

ma bucur mult ca ai inceput sa citesti biblia si mai aels ca ai reusit sa citeti aceasta marturie care e destul de lunga