Traditii si obiceiuri de Pasti!

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestin-ortodoxa a anului care anunta Invierea Domnului Isus Hristos, biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor. Foarte multe traditii de Paste sunt pastrate si acum si foarte asteptate de cei mici.

Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata si cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata.

- Un obicei care se practica numai in Bucovina in noaptea de Inviere este acela ca fetele sa se duca in clopotnita si sa spele limba clopotului cu apa neinceputa. Apa neinceputa inseamna ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand va fi folosita la spalatul clopotului. Cu aceasta apa se spala apoi fetele in zorii zilei de Paste ca sa fie frumoase tot anul si sa alerge feciorii la ele.

In trecut, feciorii isi alegeau un crai dintre cei mai harnici pentru a le judeca si pedepsi toate greselile facute de-a lungul anului. Cei gasiti vinovati erau purtati in jurul bisericii si la fiecare latura erau loviti cu vergele de lemn la talpi pentru a nu mai repeta greselile in anul viitor.

- In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor.

In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se aseaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. Fiecare gospodar pregateste un astfel de cos acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei, dupa oranduiala stramosilor. In cos sunt asezate, pe o farfurie: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri.
Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca, in locul globurilor, se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

- La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

- In Maramures, zona Lapusului, dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc si ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite". La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

- In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si simbolul belsugului.

- In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

In dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care si-au pus un ou rosu si fire de iarba verde.

- In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, acestia sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

-Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare si vin in curtea bisericii, unde vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.

Iepurasii si Ouale de Pasti – Traditii si legende ale Iepurasului de Pasti

Iepurasul de Pasti este un personaj fabulos. In legenda, acest mic animal aduce cosuri pline cu oua colorate, dulciuri si jucarii in casele cu copii, in noaptea dinaintea Sarbatorii de Paste. Iepurasul de Pasti va pune cosuri ascunse prin casa pentru ca sa le gaseasca copii atunci cand se trezesc dimineata.

Iepurasul de Pasti este foarte similar ca trasatura cu Mos Craciun prin faptul ca ambii aduc cadouri copiilor in noaptea dinaintea Sarbatorilor de Pasti si Craciun.

Originile sale sunt contestate, dar despre Iepurasi de Pasti exista mentionari inca de la inceputul anilor 1600, unele care ii leaga de fertilitate.

Iepurasul de Pasti ca un simbol de Pasti pare sa isi aiba originile in Alsacia si sud-vestul Germaniei.

Primii Iepurasi de Pasti comestibili s-au produs
in Germania in anii 1800, si au fost facuti din aluat de patiserie si zahar.

Iepurasul de Pasti a fost introdus in America de colonisti germani in timpul anilor 1700.

Sosirea Iepurasilor de Pasti au fost considerata ca „cea mai mare placere a copiilor” similara cu sosirea lui Mosului in ajunul de Craciun.
Conform traditiei, copiii construiau cuburi in culori stralucitoare, de multe ori din crengute, in zone retrase ale caselor lor, in locuri ferite de privirile celor mari. Iepurasii de Pasti, daca copii erau cuminti si se purtau frumos, le lasau in cuib darurile bine-meritate.

Odata cu raspandirea traditiei s-au schimbat si obiceiurile si locul cuibului a fost luat de un modern cosulet de Paste, iar ascunderea cuibului in zone retrase din casa
s-a transformat in obiceiul de a ascunde cosulete.

Ouale, prin natura lor, sunt simboluri ale fertilitatii. La fel ca si pasarile care depun oua primavara si iepurasii dau nastere la pui primavara timpuriu. Iepurii sunt foarte prolifici pentru crescatorii de animale, caci acestea au o capacitate foarte mare de inmultire. Astfel femela iepure poate concepe un al doilea pui in timp ce este inca insarcinata cu primul. Cei doi pui se nasc separat. Acest fenomen se numeste „superfetation”. Iepurii sunt considerati maturi sexual la o varsta frageda si pot da nastere la mai multi pui intr-un an de unde si vorba „se inmultesc precum iepurii” sau „imperecheaza-te precum iepurii”. Astfel nu este de mirare faptul ca iepurii sunt considerati simboluri ale primaverii si ale fertilitatii si astfel ca au tot meritul sa intre in folclorul sarbatorii Pastelui.

Conform altor legende, potrivit lui Bede din Jarrow, etimologia cuvantului „Paste” in limba engleza „Easter” vine de la cuvantul germanic “Eostur-monath”. Bede de asemenea spune ca luna in care a fost sarbatorita prima data aceasta sarbatoare a fost numita dupa zeita anglo-saxona „Eostre”, care avea ca animal de companie un iepure. Potrivit acestei legende, acest iepuras al zeitei Eostre ar fi facut primul ou colorat. Dar, declaratia de la Bede este singura mentiune din antichitate legata de zeita cu numele de Eostre si din acest motiv se crede ca Bede s-a inselat pur si simplu si ca acest cult al zeitei nu ar fi existat vreodata. carte_postala_paste_1910

Carte Postala datata din 1910

Originea precisa a obiceiurilor de a vopsi oua nu se cunoaste cu exactitate. Multi crestini vopsesc ouale de Pasti in culorile sangelui, ca o recunoastere a innoirii vietii, primavara si mai tarziu, sangele a fost considerat ca un sacrificiu pentru Hristos. Unii folosesc de asemenea culoarea verde, in onoarea frunzelor noi ce incep sa creasca dupa un lung timp mort al iernii.

Germanii prostanti au vrut sa-si pastreze obiceiurile catolice ale mancarii oualor de Pasti dar nu au vrut sa introduca pentru copii lor, ritualurile de ale manca. Astfel oule sunt interzise catolicilor de ale manca in Postul Mare, ceea ce explica abundenta lor in timpul Pastelui.

Deci, conform celor spuse si mai sus, traditia iepurasului de Paste este un ritual care nu are nicio legatura cu sarbatoarea Mortii si Invierii lui Iisus Hristos. Iepurasul reprezinta simbolul fertilitatii si al naturii care se trezeste la viata
odata cu venirea primaverii.
Ca si Mos Craciun, si iepurasul de Paste, este asteptat de copiii de toate varstele cu mare bucurie si emotie, fiind considerat una dintre marile placeri ale copilariei. Se spune ca daca copiii au fost cuminti de-a lungul anului, iepurasul darnic le va aduce in ziua de Paste oua de ciocolata, iepurasi de ciocolata si multe alte dulciuri numai de el facute.

In timpurile noastre, cand primavara se apropie, fiecare dintre noi asteapta cu nerabdare Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului, cu toate ca simbolul iepurasului a fost cam intinat putem spune, datorita faptului ca a fost transformat in ceva prea comercial, magazinele in preajma sarbatorilor de Paste fiind pline pana la refuz de iepurasi de jucarie si de ciocolata si alte dulciuri in forma de iepuras. Astfel fiind considerata de acestia mai mult ca o afacere dupa urma caruia sa beneficieze cat se poate de mult.

Pana la urma, fiecare popor are o alta viziune referitoare la iepurasii si ouale de Pasti, dar pana la urma el este un mit care nu trebuie uitat, mai ales de catre copii.

foarte interesante toate obiceiurile

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului.
De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a treia zi dupa Scripturi- femeile purtatoare de mir au gasit mormantul gol. Mormantul era gol pentru ca Hristos Inviase.
Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, numit in deradere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbandit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti.
Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata .


Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach. Pesach este cuvintul de origine al cuvintului Pasti.
Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos.
In aceasta data, evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastilor in timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt.

In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Sau, Iisus Hristos.
Legamantul cel nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos.
Legamantul cel vechi purta sigiliul sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu.

Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice.
Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intii nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa singele mielului.
In casele israelitilor nu a murit nimeni pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus singele mielului pe usile lor.
Singele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.


In Noul Testament, mielul injunghiat a fost Mintuitorul Iisus, iar singele care a curs pe cruce este sangele lui rascumparator.
La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca data de Dumnezeu.


Sursa: Sarbatorile la romani, vol. II, Ed. Fundatiei Culturale Romane

Paştele la români
Joia din aceasta ultima saptamana poarta denumirea de Joia Mare in care gospodinele pregatesc bucatele pentru marea sarbatoare a Pastelui, in special fac renumitele oua rosii,slavind astfel sacrificiul facut de Mantuitorul Iisus Hristos.Traditia spune ca ouale fierte si vopsite rosii in Joia mare nu se altereaza atat de usor ca cele facute in restul anului.
Duminica dimineata dupa ce se savarseste slujba, credinciosii merg la biserica cu cosuri pline cu bucate pregatite special in saptamana mare.Acestia asteapta preotul sa vina afara,pentru a le sfinti cu aghiazma mancarea din cosuri.Dupa ce le sfinteste cosurile,credinciosii merg acasa si mananca bucatele sfintite din cos.
Lasatul secului reprezinta saptamana in care romanii beau,mananca si petrec pana duminica noaptea.Dupa care urmeaza saptamana alba, saptamana dinaintea postului mare in care credinciosii mananca doar lactate, carnea fiind prima eliminata din meniul de zi cu zi a credinciosilor.

Postul mare dureaza 7 saptamani.7 saptamani de rugaciune si abtinere de la toate poftele trupesti, saptamani in care oamenii se apropie mai mult de Dumnezeu prin fapte bune si umilinta.

Ultima saptamana din postul mare cunoscuta de credinciosi si sub numele de Saptamana Mare, in care postul este mai strict,tinandu-se in unele zile chiar post negru(adica abtinerea totala de la mancare si lichide).

Ziua urmatoare,vinerea mare,e ziua in care majoritatea credinciosilor tin post negru pana seara cand merg la biserica pentru a canta prohodul domnului.Dupa prohod se mananca anafara si se bea aghiazma.

Sambata seara se merge la Inviere.La 12 noaptea se sting toate luminile in biserica si preotul aprinde o lumanare si indeamna credinciosi :”Veniti de luati lumina”.Dupa aceea se ocoleste biserica de trei ori cu lumanarile aprinse, preotul se opreste in fata usii biserii si,batand cu cruncea-n usa,cere sa se deschida usile pentru credinciosii care asteapta afara.

Duminica dimineata dupa ce se savarseste slujba, credinciosii merg la biserica cu cosuri pline cu bucate pregatite special in saptamana mare.Acestia asteapta preotul sa vina afara,pentru a le sfinti cu aghiazma mancarea din cosuri.Dupa ce le sfinteste cosurile,credinciosii merg acasa si mananca bucatele sfintite din cos.

Foarte interesante aceste traditii, pacat ca in zilele noastre multe dintre ele nu se mai respecta

adriana a scris:Foarte interesante aceste traditii, pacat ca in zilele noastre multe dintre ele nu se mai respecta

asa e Adriana,prea putine se mai respecta :2iep: :2iep: :2iep:

la noi se mai pastreaza cateva

foarte frumos florina....ma bucur sa aud asta....in bucuresti nu se respecta aproape nimic

ba da...nu toate , dar cateva se mai practica..
de ex. dimineata ne spalam pe fata cu apa cu un ou si cu o moneda si pahar
ciocnitul oualor,sfintirea cateorva bucate la biserica, masa de Paste...

da.....asa e si pe la noi.....

la noi doar la sate se mai respecta traditiile... la oras... nu prea...

pai cam asa,,,depinde de oameni,,eu am veri nascuti -crescuti la Bucuresti,care adora sa vina la noi de paste,sa ciocnim oua,sa mergwm sa luam lumina,,,pana nu de mult venea,, :pupd:

si mie imi place sa merg la denii si la slujba de Inviere...anul acesta nu stiu daca mai ajung, nu mai e taty acasa sa ramana cu Alexia ...

ce rau ,ca nu ai cu cine sa o lasi :pupd:

pai florina, o lasi cu soacra ... :rosh:

Nu am mai fost la denii de cand eram acasa...Acum nu au rabdare copiii, mergem mai rarut la biserica, din cauza lui Teodor, ca nu sta locului delok..face babele sa rada in timpul slujbei

auzi la babe... in loc sa fie atente la slujba...

noi am vrea sa mergem de pasti, dar ziua... sa vedem insa dk o sa putem de darius... dk o sa stea... desi nu prea cred ...

Pai le imita cand fac plecaciuni pana la pamant si le bufneste rasul iar cele mai acre isi dau coate si il gonesc
Asa sunt copiii, nu au rabdare sa stea locului..Maria deja intelege si sta cuminte...

vai ce scump e cred ca le pufneste rasul
parca mi-l si imaginez

ari05_Laura a scris:vai ce scump e cred ca le pufneste rasul
parca mi-l si imaginez

le place si la babe,va dati seama,ce fatusca face

Cu 2000 ani inainte de Cristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate In Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost inlocuite cu oua de ciocolata).
Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Isus. Rastignirea si �nvierea reprezinta re�nvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el �nsusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci c�nd Isus a fost batut cu pietre, acestea ating�ndu-l s-au transformat �n oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au �ns�ngerat sub cruce. Alta legenda afirma ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: "C�nd va �nvia cocosul pe care-l m�ncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va �nvia si Isus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a �nceput sa bata din aripi. In traditia populara rom�neasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice �n felurite situatii etc.
Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci c�nd aceste obiceiuri vor �nceta, el va iesi �n lume. Alta poveste a oualelor rosii: "Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele �nsa cu care au cautat sa arunce �ntr-�nsa s-au colorat �n diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar �n aceasta amintire poporul a �nceput sa coloreze ouale �n duminica Pastilor, c�nd s-a �nt�mplat aceasta". Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la rom�ni este a secretarului florentin al lui Constantin Br�ncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.
Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:

Rosu = simbol al s�ngelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.
Negru = absolutism, statornicie, eternitate.
Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate.
Verde = re�nnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta.
Albastru = cer, sanatate, vitalitate.
Violet = stap�nire de sine, rabdare, �ncrederea �n dreptate.

Mai demult, ouale erau vopsite �n culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie �n generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, �n functie de momentul c�nd erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul �n care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte, �n alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai fac cu vopselele �n relief (Vrancea, Putna Sucevei), �mpodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinz�nd simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase. Astfel, numai �n ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum:
linia dreapta verticala = viata
linia dreapta orizontala = moartea
linia dubla dreapta = eternitatea
linia cu dreptunghiuri = g�ndirea si cunoasterea
linia usor ondulata = apa, purificarea
spirala = timpul, eternitatea
dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

interesant Madalina